Nu știu cum se face la noi în Moldova, că dacă dorești să cumperi ceva de unde nu ar fi, magazin sau piață sau pur și simplu dorești să vezi ce și cum mai stau lucrurile prin tîrguri – nu mai poți că te mănîncă vînzătorul.
Așa se întîmplă că dacă ești un bătrînel sau mai bine zis o bătrînică și ajungi să cumperi dulciuri de la Bucuria (magazinul specializat vizavi de MAI), după ce stai la coadă o jumătate de zi, să nu mai fii bucuroasă de dulciuri și de viață de pensionar. Deci, bătrînica a solicitat vînzătoarei 100 g de bomboane dintre cele mai eftine, la care vînzătoarea s-a aprins de comanda bunicii și cu ciudă arunca bomboanele în pachet. De altfel, aceiași vînzătoare amabilă cu toți cei care solicitau dulciuri dintre cele mai scumpe și în cantități mari. Păi cum se explică acest comportament al vînzătoarei? Oare nu este aceasta un vînzător de dulciuri, nu pentru aceasta a fost angajată? Cumpăr ce vreau, cît vreau și de care vreau! Eu sunt cumpărătorul, aceasta este vînzătoarea, relația este clar definită – nu-ți place treci la podele și atît.
Aceiași situație la chioșcurile MoldPresa. Domnișoara întrebă doar dacă este în vînzare revista X fiind decisă să o procure, de cealaltă parte vînzătoarea iritată cu un răspuns pe măsură – N-o vezi pe stand sau ce?! Domnișoara crede ca nu a observat revista și iarăși cată cu ochii, dar iată că lipsește revista și iarăși o deranjează pe vînzătoare cu aceiași întrebare. Aceasta parcă scotea foc pe gură, credeam că acușica sare prin gaură să o i-a de gît pe domnișoară, dar nu reușește pentru că remarcă că chiar lipsește revista de pe stand. Oricum, extrem de enervată și iritată, fără nici o remușcare i-a întins revista respectivă și mai să-i zică F….. de aici, că mai scos din sărite.
Așa se face că și atunci cînd întrebi vînzătorul despre un produs oarecare și mai soliciți să ți-l prezinte mai în detalii – te face ca mai apoi să fii ori obligat să-l procuri iar de nu intenționezi să o faci, îți zice tot ce crede despre tine și rudele tale.
Oare de ce să nu fii amabil în calitate de vînzător cu oricine, indiferent de vîrstă, îmbrăcăminte, sex, etc? Poate în loc de vînzători să angajăm maimuțe, cîini, papagali și toți dresați?
Din cîte știm, ambii frați Brega (Ghenadie și Oleg) au candidat pentru funcția de președinte al IPNA Teleradio Moldova. Zilele acestea, marele concurs a luat sfîrșit și cum era de așteptat nici unul dintre frații Brega n-a fost ales pntru suplinirea funcției respective. Iar marii cîștigători anunțați cu laur și surlete din trîmbețe tocmai din dealul Schinoasei, sunt: Constantin Marin – președinte IPNA Teleradio Moldova și Alexandru Dorogan – președinte al postului de Radio Național, adică noii ușor influențabilii președinți.
De ce nici un Brega? Pentru că nu sunt profesioniști, pentru că sunt mai puțin capabili să reformeze instituția publică a audiovizualului, nu au experiență în domeniul respectiv … ? Care ar fi cauza? Ce au avut noii președinți aleși în plus față de aceștia? – cred că ceva extrem de evident.
Nu s-ar fi dorit evitarea investirii în funcțiile enumerate a fraților Brega sau a unuia dintre aceștia, din potrivă – poate au și fost unii dintre favoriți. Dar, pe aceștia nu-i poți controla. Nu le poți ordona. Nu vor fi docili guvernării actuale. Nu vor asculta – într-un cuvînt spus, de noua guvernare nici sub o formă. Este un lucru evident. Atunci, numele acestora sau cel puțin numele unuia dintre frații Brega, nici n-a îndrăznit cineva să-l indice în fițuicele deja pregătite.
Așa se face, ca grămada de fiare vechi și ruginite din dealul Schinoasei va rămîne cum a și fost. Avem aceiași instituție publică finanțată din banii cetățenilor (cred că mai mult pentru telenovele) ce urmează a fi călărită de noii guvernanți (doar nu sunt mai proști ca cei din vechea guvernare). Reformarea acestei instituții publice de fapt nu se va înfăptui, nu pentru că frații Brega nu au fost aleși sau unul dintre aceștia, nicidecum – dar din simplul motiv că așa și s-a dorit o Nonreformare – ci o Newcălărire. Astfel, trăiască noua veche guvernare!
P.S: nu am nimic comun cu acești frați Brega, mai mult ca atît – i-am văzut doar pe la emisiuni și reportaje.
Blogușorul meu, desigur este unul micuț, abia conceput, nu de mult nou nouț în blogosfera molovenească.
Din mica experiență de blogger, una foarte bine am înțeles – cei mici (bloggerii) îi citesc pe cei mari, ba mai mult ca atît – mai și comentează postările acestora. Cei mici – muncesc și iarăși muncesc, iar cei mari (căci sunt MARI) nici nu se încumetă să acceseze măcar blogulețele mici – de altfel cei mai fideli cititori ai lor, inclusiv cei mai buni comentatori. Dar ca să vezi, bloggerul mic cum este el atunci cînd prinde o steluță și el, i-a vri-o cîteva sute sau chiar mii de unici lunar – se face MARE, prea MARE ca să se încumete să mai citească și pe ceilalți colegi de breaslă. Păi el este deja mare, mîina îi este prea grea ca să mai poată comenta sau citi pe cineva, el este cel mai MARE, se obosește citind sau comentînd ceva.
E o trebușoară urîtă de tot, în special în blogosfera moldovenească. Frate una știu și o știu bine – traficul vine, traficul pleacă – azi e, mîine nu mai e. Aș putea da chiar un exemplu: cum spuneam – nu prea de mult sunt blogger, dar dacă pot găsi vri-un blogger MARE, mare de tot din blogosfera moldovenească care să se fi încumetat să pună o virgulă sau un punctișor la vri-un post de-al meu, sau să zică Frate, uite așa se face, frate …, nici de cum, că doar sunt cei mai MARI. Atunci cum s-ar explica faptul că cunoscutul și după mine cel mai mare blogger român – ARHI – a și comentat cîte ceva din cele postate de mine? Nu mă laud, dar vreau să dau în nas celor mai MARI din blogosfera noastră. Apropos, de multe ori ARHI va luat în seamă? Aaaaaa, am uitat … doar nu vă comparați cu dînsul – voi sunte-ți cei mai MARI, doar nu sunteți proști să-l vizitați pe acesta sau mai ales să-l și-i comentați vri-un post!?
Oare nu toți au început mai cu inimă sau nu un blogușor pe wordpress sau în altă parte? Oare nu tot s-a început de la zero – vizită blog eu acasă și vizită blog eu la serviciu?
Cică reprezentanții Centrului Francofoniei din R. Moldova au venit cu o propunere pentru Ministerul Educației de a preda și a învăța franceza încă din grădiniță. Ba mai mult ca atît – ideea a fost deja acceptată de minister. Salutabilă și constructivă idee pentru viitorul acestei țări, nu am ce zice. Pe semne că ponderea francofonilor în lume este în descreștere și deodată griji mari pentru viitorul republicii – copii de pe podelele grădinițelor.
Una știu bine, că studiind franceza 12 ani în școală și 3 ani în facultate, chiar și după aceasta să poți vorbi fluent această limbă – în RM nu ai unde să o utilizezi. Mai mult ca atît, în cîmpul muncii nici 0.0000% din toată activitatea ta, nu o vei întrebuința. Dar dacă stau bine și mă gîndesc, nici chiar în Franța nu-ți va trebui. Limbă engleză, engleză, engleză se cere și se întrebuințează peste tot – deci prioritate are cel ce știe cît de cît engleza.
Astfel, domnul ministru al Educației Leonid Bujor, nu are decît să accepte propunerea centrului francofon, poate și mai mult să facă – să oblige mamele ce abia au născut – a vorbi în franceză cu copilul ei. Poate chiar din burta mamei să înceapă proiectul ministerului? Apropos, de ce oare a fost numit acesta din urmă ministru al Educației, care sunt meritele acestuia pe plan profesional, cu ce a fost mai bun spre exemplu de dna A. Guțu?
Deci, domnule ministru – “nahren” nouă limba franceză încă din grădiniță ?! Mai bine vați gîndi la cum să asigurați salarii decente cadrelor didactice din educație sau să încercați a rezolva în privința asigurării instituțiilor de învățămînt cu cadre didactice necesare, suficiente și calitative.
De mult aveam în gînd să scriu un micuț articol despre cîteva grupuri internaute create pe rețeaua de socializare Facebook (în special), twitter, myspace și altele. Dar am așteptat să se mai calmeze spiretele și euforia aprinsă a aceastori grupuri.
Grupuri ca “Vrem județele înapoi! Nu raioane!”, “Anti-tanc” sau “Jos tancurile!”, “Să-l încurajăm pe Vlad Filat să înceapă a învăța engleza” și multe alte grupuri năstrușnice. Iată nu pot înțelege cît de Nr. One sunt aceste probleme pentru R. Moldova pentru situția economică actuală în care ne-am pomenit? Ia-ți ales pe actualii guvernați la sigur nu pentru ca să scoată tancurile de pe postamente sau să vă scrie prin documente formula de județ sau să vă șoptească la ureche cuvunte în limba engleză. Pe Filat de ce l-ai votat dacă el nu cunoaște engleza (care de altfel ar cunoaște-o la nivel de utilizator)? Oare formînd aceste grupuri de cîteva zeci de persoane cu lozincele sus enumerate, ve-ți sensibiliza într-atît de mult opinia publică și guvernarea actuală încît să se i-a decizii radicale privind revindecările cerute?
Consider că ar fi necesare dar nu tocmai acum. Aceste acțiuni vor necesita mijloace bănești colosale din bugetul statului, care de alt fel ar putea fi direcționate spre alte problemioare cu mult mai importante și pentru care și am ales guvernarea actuală. Credeți că redenumirea raioanelor în județe este o procedură necostisitoare? Numai imaginațivă că peste toate draft-urile de formulare și documente trebuie clar specificat – județ și tot așa în continuare.
De ce nu grupuri pe rețelele de socializare precum “Dl Șalaru, vrem drumuri europene în RM”, “Sus salriile din economia RM!”, “Jos sărăcia și prosperitatea economică!”, “Jos prețurile mari și dictate de grupuri cointeresate”, “Troleibuze noi cu aer condiționat în capitală”, “Jos mirosul urît din capitală”, “Jos CET-urile monopoliste”, “Jos ANRE-ul!” și lista grupurilor poate continua. De ce nu?
P.S.: pentru cei din grupurile internautice specificate în post – sper să nu vă fie cu supărare.
“Băsescu, unirea!”, Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească”. Așa se scanda astăzi în centrul Chișinăului.
Cît de român nu m-aș considera, cât de tare nu aș dori unirea dintre cele două țări, dar oricum nu aș striga în modul respectiv pe străzile Chișinăului. Înseamnă că nu sunt român – așa veți spune. Dar vă voi spune altceva – își doresc și românii tot atît de mult această unire, știți oare ce cred ei cu adevărat despre acest fapt sau cum gîndesc ei? Vizitează România și vei vedea cît de tare te iubesc frații de peste prut și tot odată vei afla cît de tare îi doare pe ei în cot de frații lor din Basarabia.
Bine, dar să revenim la scandările respective. Cît de important și frustrat s-a simțit Băsescu – de parcă ziceai că e Mihai Viteazul. Iar noi, moldovenii cîtă minte avem. Ce fanatism, gîndim cu burta, unde ne este capul? De ce fel de unire mai poate merge vorba? Din cîte aud și văd UNIREA, UNIREA care o fi, numai nu unirea economică dintre cele două țări. Ajunge atîta sentimentalism, unionism, poduri de flori și aiurism. Este necesar să privim toate acestea prin prisma economică, politică la nivel internațional, de bună vecinătate, de liberalism economic privind piețele de desfacere a ambelor țări, cea a investițiilor și altele.
Și totuși cum am fost așa și am rămas, trăim doar cu “iubirea frățească”. Ne place să credem că cineva acolo peste prut moare de dorul nostru. Ne place să credem că toată lumea are nevoie de noi. Dar nu mișcăm un deget ca cel puțin să încercăm a construi toate acestea la noi acasă, suntem gata să pupăm în fund pe oricine numai ca să ne atingem scopul și să ne fie bine. Oare nu tot noi susținem că romînii sunt țigani, oare nu tot noi de-abia legăm 2-3 fraze în romînă, nu tot noi ne ducem la alimentară sau mergem în transport public și vorbim în limba rusă și alte limbi numai nu cea romînă?
Nu-mi este genă de toate acestea, ba mai mult nici nu mă deranjează, dar mă irită faptul că nu dorim să percepem lucrurile altfel. Nu avem acel patriotism occidental de la care să pornim și să rînduim toate într-o logică și ordine anume. Parcă suntem un popor care nu mai știe de capul lor, bătut de soartă și rămas încă în epoca de piatră, care continuă să gîndească cu burta.
O simplă plimbare prin Chișinău – și îți va părea că navighezi pe internet.
Așa au loc marele lansări de pagini noi de web sau siteuri în R. Molova. Ideei pur și simplu geniale îi trec prin cap moloveanului nostru privind publicitatea și reclama paginii sale web sau lansării acesteia. Faci o faptă eroică atunci cînd perindezi tot orașul pe timp de noapte și măzgălești, zgărîi pereții și gardurile. Astfel, dimineața toată lumea rămîne plăcut surprinsă de ceea ce văd pe gardul său, pe ușă, pe poartă sau pe zidul casei sale. Păi, dacă mai lăsai și un nume, o adresă personală sau un număr de telefon ce bravo mai erai frate – nu de alta, ci pentru ați putea mulțumi toată lumea în mod personal pentru tot ceea ce faci.
Iată nu pot să înțeleg nici într-un fel – cum se fac chestiile acestea așa fără ca nimeni să nu fie pedepsit. De sigur, că doar nu administratorii siteului au postat pe garduri adresele web respective, nici cum nu sunt vinovții. Din potrivă, sunt o mulțime de fani (fanatici) care au drept idol pagina de web respectivă, care de altfel dacă nu o vedeam pe gard nici nu știam că există și acest www. Unde sunt atunci responsabilii pe astfel de chestiuni, sau încă nu s-a constituit instituția respectivă care ar trebui să se ocupe de nimernicii cu “zgărîe web” ? Chiar cum poți crede că astfel îți poți promova sau să poți atrage mai mulți vizitatori pe pagina web? Sunt o mulțime de siteuri care îți permit să faci acest lucru tot așa pe gratis cum o faci pe gardurile Chișinăului.
Unde e logica și gîndirea celor ce aleg să facă publicitate web-ului său în modul respectiv? Oare așa se creează și se dezvoltă un siteu de mare succes cu un nume pe măsură ???
Scandalul cu faces.md s-a și rezolvat. S-a trecut pe domeniu extern activitatea site-ului – facesmolova.com. Așa au făcut-o și torrents.md (actual torrentsmd.com) și mulți alții care din start își trag proiectul pe un alt domeniu, altul decît .md. Este mult mai simplu, nimeni nu te va mai putea bate la cap cu tot felul de reguli. Să-ți întrerupă activitatea atunci cînd ți-e lumea mai dragă. Poate este de rîs dar zic că nu prea este așa, de ce se dă dovadă atunci cînd cineva pac, pac și ți-a închis site-ul?
Dar nu aceasta am dorit să scot în evidență, ci faptul că acum pe faces poți posta leger același filmuleț porno cu pricina sau orice alt ceva. Părinților acestor copii care au un profil pe acest site de socilaizare, ar trebui să le dea de gîndit. Păi nu faces-ul i-a educat pînă acum într-o oarecare măsură?
Da, ia-ți lăsat cu buza umflată pe cei de la molddata, dar asta nu înseamnă că ești cel mai deștept dintre pămînteni. Să nu ajungi ca acest sit să devină unul porno în curînd. Sigur, voi aveți grijă dle Fusu și nu numai dvs dar cu întrega echipă (care a mai rămas de altfel). Una știu că de fapt aceste filmulețe și poze intrigante vă aduce și profitul cel mai gras.
Pînă la urma urmei – cine, cum și cui i-au fost create probleme în plus cu acest scandal, cine triumfează și cine e învinsul ???
Încă o dovadă că lumea e plină de proști, și nici nu spun că sunt puțini. O operă de artă cred că a unui mare sculptor cunoscut. Copii, la sigur că nu au și nici în viitorul apropiat nu prea cred că o să aibă. Și dacă a nins așa de mult omului i-a venit și muza. Sunt sigur că doar un om al zăpezii cu creerii înghețați de tot a putut meșteri această operă, de altfel plauzibilă.
Păi de ce nu-ți faci o așa sculptură, o așa operă de artă la tine-n fața casei, sau în poarta mamei tale – să vadă ce prost mare și frumos a crescut mama și tata. Ce să mai zic, doar cuvinte de laudă pentru așa operă de artă.
Publicat de dumros 
